Introducere
În ultimii ani, piața globală a îngrășămintelor a fost extrem de volatilă – după creșteri record în 2021–2022 (ureea > 1.000 USD/tonă) costurile cu fertilizatorii ajungând la 33–44% din cheltuielile cu porumbul și grâul, tendința s-a inversat ușor în 2023 pe fondul revenirii ofertei de îngrășăminte.
Însă situația locală din România rămâne tensionată: țara nu mai are producție internă semnificativă (combinatul Azomureș a fost privatizat și închis din august 2024), devenind dependentă practic în totalitate de importuri. În plus, de la 1 ianuarie 2026 a intrat în vigoare la nivelul UE o taxă la frontieră pe emisiile de carbon (CBAM), care ar putea scumpi fertilizatorii cu peste 30%.
În acest context, analizăm prețurile pentru uree, îngrășăminte complexe (NPK) și DAP în 2026 și evoluția lor față de 2025 și 2024, pe piețele angro și cu amănuntul. Ne vom concentra pe factorii principali care au determinat fluctuațiile (gazul, conflictele geopolitice, cererea globală, politicile UE, disponibilitatea materiilor prime) și pe implicațiile practice pentru fermierii români.
Prețuri 2026
La începutul lui 2026, cotațiile fertilizatorilor au rămas la un nivel istoric. Importatorii raportează că loturile aduse în ianuarie 2026 s-au tranzacționat cu 20–60 USD/tonă mai scump decât în finalul lui 2025.
Prețuri estimative Ianuarie 2026
- Uree (46% N) en-gros: 400–450 EUR/tonă (~2.000 lei/tonă fără TVA)
- Uree granulată cu amănuntul: peste 2.200 lei/tonă
- DAP (18-46) en-gros: 550–600 EUR/tonă (~3.000 lei/tonă fără TVA)
- DAP cu amănuntul: 3.300–3.500 lei/tonă
- NPK complexe (15-15-15, 16-16-16): apropiate de nivelul DAP
NPK-urile complexe (de ex. 15-15-15 sau 16-16-16) au în general prețuri orientate de componentele sale (nitrați de amoniu, amoniac, fosfați), însă și acestea sunt în creștere accentuată, apropiindu-se de nivelul DAP-ului, având în vedere creșterea costurilor la materii prime.
În esență, prețurile absolute din 2026 sunt net superioare celor din anii anteriori, reflectând atât costurile sporite de producție și logistică, cât și noile taxe UE pe importul de îngrășăminte.
Comparație cu anii anteriori
Pentru context, la începutul lui 2024 prețurile de referință erau semnificativ mai mici decât acum:
| Produs | Ianuarie 2024 | Ianuarie 2026 | Diferență |
|---|---|---|---|
| Uree 46% N | 1.900–2.100 lei/t | ~2.200+ lei/t | +15-20% |
| DAP 18-46 | 2.965–3.040 lei/t | ~3.300-3.500 lei/t | +10-15% |
| NPK 20-20-0 | ~1.300–1.500 lei/t | ~2.500-3.000 lei/t | +80-100% |
Date Eurostat indicau că la nivel UE prețul îngrășămintelor a scăzut cu aproximativ 23% între trimestrul 2 din 2022 și trimestrul 2 din 2023, sugerând o normalizare după șocul gazului de la începutul invaziei din Ucraina. Dar aceste scăderi au fost temporare: în a doua jumătate a lui 2024 și început de 2025 prețurile au revenit rapid în creștere.
Publicații agricole semnalau că în ianuarie 2025 „toate tipurile de îngrășăminte (azotate, fosfatice, potasiu) erau semnificativ mai scumpe decât în decembrie 2024". De exemplu, azotatul de amoniu depășise 370 €/tonă în ianuarie 2025 (cu 23 € peste nivelul din decembrie), iar DAP circa 672 €/tonă.
În consecință, prețurile din 2026 rămân semnificativ peste cele din 2024–2025.
Cauze majore ale fluctuațiilor
Costul energiei (gaz)
Industria îngrășămintelor minerale (în special azotate) consumă foarte mult gaz pentru producția de amoniac. După războiul din Ucraina, prețul european al gazelor a explodat (a fost peste 50 €/MWh), majorând semnificativ costul de producție. Mulți producători europeni (inclusiv Azomureș) și-au închis instalațiile deoarece prețul de vânzare nu acoperea noile costuri de intrare. Lipsa gazului ieftin a redus producția internă și a impulsionat importurile (mai scumpe).
Contextul geopolitic și sancțiuni
În 2023–2025, UE a impus restricții la importurile de îngrășăminte din Rusia și Belarus. Importurile din aceste surse, anterior ieftine și consistente, au scăzut dramatic. Europa a introdus tarife adiționale (de ex. +6,5% și +40 €/t la azotați din iulie 2025, crescând până la +315 €/t în 2028), pentru a reduce dependența de furnizorii ruși. Ca urmare, competiția pentru alternative (Egipt, Turcia, Maroc, țări din Caucaz) a alimentat creșterea prețurilor globale la îngrășăminte.
Cererea globală
Piețele internaționale au fost tensionate de cererea ridicată. Fermierii mari precum India au desfășurat licitații repetate (ex. o achiziție de 1,5 milioane tone de uree) care au împins cotațiile mondiale în sus. Egiptul și Marocul – furnizori-cheie de uree și DAP – au ridicat prețurile pentru a satisface aceste comenzi externe (de ex. ureea din Egipt ajunsese la 418 USD/t în ianuarie 2025). În absența unei cereri scăzute de compensare, sporirea cererii din Asia a condensat presiunea asupra prețurilor.
Factorii logistici și reglementativi
Încă din 2023, lanțurile de aprovizionare au fost tensionate – de la blocaje în porturi până la birocrație la nivel vamal și CBAM. Pentru fermierii români, incertitudinea privind taxa pe carbon și înregistrările necesare au creat întârzieri la importuri. Astfel, producătorii interni (fără azot) nu pot acoperi cererea, iar orice fragmentare a fluxurilor de import se răsfrânge imediat în prețurile locale.
Disponibilitatea locală a materiilor prime
România nu mai produce intern îngrășăminte chimice (ultima fabrică, Azomureș, a fost închisă). Consumul intern anual se ridică la ~2,5–3 milioane tone, din care ~2 milioane sunt importate. Practic, orice șoc extern (scumpirea comerțului mondial sau contramăsuri politice) se reflectă 1:1 în costul plătit de fermier. În absența unei alternative interne (Romgaz analizează repornirea Azomureș sub pavilion de stat), fermierii sunt expuși fluctuațiilor globale.
Implicații pentru fermieri
În aceste condiții, agricultorii se confruntă cu o situație de criză financiară: veniturile din recoltă (scăzute după prețurile mai mici la cereale) sunt erodate de costul exorbitant al fertilizatorilor.
Măsuri recomandate pentru fermieri
- Achiziționarea din timp: Cumpărați îngrășăminte înainte de campanie pentru a evita blocaje și scumpiri
- Regândirea planurilor de fertilizare: Folosiți doze optimizate sau căutați alternative (îngrășăminte organice, foliare)
- Solicitarea sprijinului: Accesați subvenții și scheme de compensații disponibile
- Adaptarea culturilor: Considerați plante cu necesar mai scăzut de îngrășăminte (leguminoase fixatoare de azot)
- Coordonarea livrărilor: Planificați atent aprovizionarea pentru a evita surprize neplăcute
Planificarea culturilor poate suferi modificări: s-ar putea înclina spre plante cu necesar mai scăzut de îngrășăminte (ex. unele cereale mai adaptate, culturi furajere sau leguminoase fixatoare de azot). În orice caz, costul fertilizării se calculează acum mult mai atent în bugetele fermierilor.
Concluzii
Anul agricol 2026 începe cu prețuri la îngrășăminte ridicate și factori externi nefavorabili. Ureea, NPK-urile și DAP-ul costă cu mult mai mult decât în 2024–2025, pe fondul costului gazului, al politicilor comerciale stricte și al cererii globale sporite.
Pentru fermierii români, implicațiile sunt clare: bugetarea nutriției culturilor devine mult mai dificilă. În plan pe termen lung, se impune măsuri precum:
- Redeschiderea producției interne (plan Romgaz pentru Azomureș)
- Sprijin național (subvenții)
- Diversificarea surselor de materii prime
Între timp, agricultorii trebuie să se adapteze noilor realități de piață: să programeze aprovizionarea din timp, să optimizeze dozele și, acolo unde e posibil, să folosească produse alternative. Prin informare continuă și strategie adecvată, fermierii vor putea gestiona cel mai bine impactul acestor creșteri istorice de prețuri.
Planifică-ți bugetul de fertilizare
Folosește CropSaga pentru a calcula costurile de fertilizare și a optimiza bugetul fermei tale.