Aprobarea preliminară a acordului comercial UE-Mercosur a aprins spiritele în rândul comunității agricole europene. În ultimele luni, protestele fermierilor s-au intensificat, de la Franța și până în Polonia, exprimând opoziția față de importurile ieftine din America de Sud. Și în România, liderii agricultorilor au tras semnale de alarmă. Pe fundalul acestor mișcări, apare întrebarea: cât de reală este amenințarea Mercosur pentru fermieri și cât este rezultatul unei eventuale manipulări sau exagerări politice?
Valul protestelor fermierilor în Europa
Reacția fermierilor europeni la perspectiva acordului Mercosur a fost una zgomotoasă și vizibilă. În Franța, de exemplu, sute de fermieri au ieșit cu tractoarele pe străzile Parisului în octombrie 2025, blocând artere importante ca semn de protest față de acordul UE-Mercosur. Franța, având un sector agricol puternic și vocal, a devenit epicentrul nemulțumirilor.
"Nu putem sacrifica agricultura europeană pe altarul acestui acord."
— Fermierii francezi în timpul protestelor
Scene similare s-au petrecut în Polonia și Irlanda – țări care, la fel ca Franța, au votat împotrivă la nivelul Consiliului UE.
Protestele în România
Chiar și în România, unde tradiția protestelor agricole nu este la fel de amplă ca în Vest, s-au înregistrat acțiuni de protest și mesaje de solidaritate:
- În decembrie 2025, reprezentanți ai fermierilor români au participat la un protest comun la Bruxelles, alături de colegi din alte state
- La nivel local, asociațiile de fermieri au organizat conferințe de presă și manifestări în fața Ministerului Agriculturii
- Bannere cu texte precum "Mercosur = sfârșitul fermierului român?" sau "Nu ne tranzacționați viitorul pe piața globală"
Reacția la votul României
Faptul că România a susținut acordul, alăturându-se majorității, a fost perceput de unii drept o trădare: "Ne-ați vândut, ne sacrificați fermele" – sunt acuzații auzite la astfel de proteste.
Acest val de revoltă nu a apărut în vid. Fermierii vin după o perioadă dificilă (pandemie, creșteri de costuri la energie și inputuri, criza cerealelor din Ucraina) și percep acordul Mercosur drept încă o lovitură dată securității lor economice.
Temerile fermierilor: reale și documentate
Privind la revendicările protestatarilor, este clar că temerile lor au un fundament real. Fermierii nu protestează împotriva unei ficțiuni, ci împotriva unor consecințe previzionate de chiar studiile de impact ale acordului.
Sectoare vulnerabile identificate de experți:
| Sector | Risc identificat |
|---|---|
| Creșterea bovinelor | Concurență directă cu carnea sud-americană ieftină |
| Creșterea păsărilor | Brazilia - cel mai mare exportator mondial |
| Apicultura | Miere ieftină din Argentina scade prețurile |
| Cultivarea cerealelor | Supraofertă din Brazilia/Argentina |
| Sfecla de zahăr | Concurență cu zahărul din trestie brazilian |
Mai mult, fermierii subliniază aspectul standardelor neloiale. Ei nu cer altceva decât condiții egale: dacă li se cere să investească în standarde, doresc ca și produsele importate să fie conforme. Această cerere este cât se poate de legitimă și logică din perspectiva lor.
Recunoașterea riscurilor de către guverne
Faptul că Franța, Polonia, Irlanda au refuzat să aprobe acordul Mercosur la nivel de Consiliu arată că aceste țări consideră riscurile pentru agricultură ca fiind foarte serioase.
Precedente istorice
Fermierii amintesc de experiențe anterioare care le-au zdrunicinat încrederea:
- Embargoul rusesc din 2014 - fermele europene s-au trezit peste noapte fără piață de desfacere
- Criza importurilor de cereale din Ucraina (2022-2023) - un val de grâu ucrainean ieftin a blocat vânzările fermierilor locali în Europa de Est
Aceste precedente i-au făcut pe agricultori mai sceptici și temători față de asigurările oficiale. Reacția lor negativă la Mercosur este înrădăcinată în lecții învățate pe propria piele.
Politică și manipularea fricii: cine profită?
Pe de altă parte, nu putem ignora nici dimensiunea politică a acestor proteste. Întrebarea "Realitate sau manipulare?" implică evaluarea modului în care diferiți actori ar putea exploata temerile reale ale fermierilor în scop politic.
Scandalul politic în România
În România, disputa pe tema Mercosur a generat un scandal politic în coaliția de guvernare:
- PSD (care controla Agricultura) a acuzat USR (care deținea Externele) de "trădarea fermierilor" pentru votul favorabil dat de România
- Limbajul folosit – "act de trădare a intereselor fermierilor români" – indică o retorică menită să amplifice indignarea publicului agricol
- Ministrul Agriculturii a returnat acordul nesemnat și a avertizat că semnarea fără garanții va afecta grav agricultura românească
Exploatarea politică
Practic, fermierii au devenit moneda de schimb într-o confruntare politică internă, fiecare partid încercând să apară drept apărătorul lor.
Retorica partidelor populiste
De asemenea, partide populiste sau extremiste din Europa au încălecat pe subiectul Mercosur pentru a-și promova agenda. Discursurile apocaliptice creează un narativ conspirativ în care acordul Mercosur devine parte dintr-un plan malefic împotriva Europei.
"Este inadmisibil ca temerile fermierilor să fie exploatate de către orice partid politic. E nevoie de unitate... să ne asigurăm că fermierii europeni nu vor avea de suferit."
— Daniel Buda, Europarlamentar (PNL)
Războiul percepțiilor
Un alt aspect al posibilei manipulări este modul în care sunt prezentate cifrele și faptele:
| Mesaj alarmist | Context complet |
|---|---|
| "100.000 tone carne de vită sud-americană vor inunda piața UE" | UE consumă peste 7 milioane tone/an - cota reprezintă ~1.4% |
| "Beneficii uriașe pentru industria auto" | România nu produce Mercedes și Airbus |
Acest război al percepțiilor și al narativelor contradictorii poate deruta opinia publică. Fermierii înșiși ajung uneori captivi între două versiuni: una catastrofică, alta roz. Adevărul, ca de obicei, e undeva la mijloc.
Între realitate și exagerare: cum navigăm situația?
Adevărul este că situația Mercosur conține și părți reale îngrijorătoare, și elemente potențial exagerate de unii actori.
Concluzia echilibrată
Frica de Mercosur este justificată în măsura în care acordul va aduce schimbări în piață ce pot dăuna unor fermieri pe termen scurt și mediu. Aceste posibile daune au fost recunoscute și de instituțiile europene, deci nu sunt simple invenții.
Protestele și presiunea fermierilor au un rol constructiv: acela de a forța includerea de garanții și de a responsabiliza guvernele să-i apere în continuare.
Semne pozitive
În paralel cu retorica dură, se iau și inițiative concrete:
- Europarlamentarul Daniel Buda a propus formarea unei comisii speciale de monitorizare a implementării acordului Mercosur
- Scopul acesteia ar fi să supravegheze atent efectele asupra agriculturii și să asigure că niciun fermier din UE nu va avea de suferit
- Astfel de demersuri trec dincolo de discurs și creează mecanisme practice de protecție
Concluzie
Frica fermierilor față de Mercosur este în mare parte întemeiată, dar gradul de amenințare poate fi amplificat sau diminuat în funcție de narativ. Important este ca decidenții să asculte vocea fermierilor – care semnalează probleme reale – fără a ceda însă în fața alarmismului neconstructiv.
Totodată, fermierii trebuie sprijiniți cu măsuri concrete (compensații, reguli clare, promovare pe piețe externe) mai mult decât cu vorbe.
În ecuația Mercosur, realitatea și manipularea se împletesc: realitatea unei competiții dificile și a schimbărilor aduse de globalizare, manipularea unor temeri pentru capital politic. Între aceste două, se află necesitatea unui dialog sincer și a unei colaborări între fermieri, guverne și UE pentru a se asigura că liberalizarea comerțului nu vine pe spezele agriculturii europene.
Doar prin transparență și responsabilitate vom putea transforma frica în acțiuni constructive și vom împiedica distorsionarea unei dezbateri atât de importante pentru alimentația și economia noastră.
