Printre subiectele cele mai controversate legate de acordul Mercosur se numără importurile de carne din Brazilia și Argentina și implicațiile lor asupra fermierilor și consumatorilor din România. Acest subiect a adus în prim-plan acuzații de "standarde duble": pe de o parte, fermierilor europeni li se cer standarde înalte și costisitoare de producție, pe de altă parte, Uniunea Europeană ar urma să importe cantități sporite de carne sud-americană produsă în condiții mai puțin stricte.
Calitatea cărnii sud-americane sub semnul întrebării
Brazilia și Argentina sunt recunoscute ca fiind printre cei mai mari producători și exportatori de carne de vită din lume. Cu ferme care numără zeci de mii de capete de vite crescute pe pășuni întinse, aceste țări au un avantaj de cost semnificativ. Însă, metodele de creștere și procesare a cărnii în America de Sud au stârnit adesea controverse în Europa.
Problema hormonilor de creștere
O problemă majoră ține de utilizarea hormonilor de creștere la bovine – practică relativ comună în America de Nord și de Sud, dar strict interzisă în Uniunea Europeană din motive de protecție a consumatorilor. UE a interzis încă din anii '80 importul de carne de vită tratată cu anumiți hormoni, considerând că aceștia pot prezenta riscuri pentru sănătate.
Clauza oglindă cerută de România
România a solicitat explicit ca acordul Mercosur să includă o clauză oglindă care să interzică intrarea în UE a cărnii provenite de la animale cu hormoni de creștere. Această cerință a fost acceptată în principiu.
Substanțe chimice și siguranța alimentară
Pe lângă hormoni, se ridică problema substanțelor chimice și a siguranței alimentare. În fermele industriale din Brazilia, de exemplu, se folosesc pesticide și îngrășăminte în cantități pe care UE nu le-ar permite.
"Pe de o parte luptăm cu emisiile de carbon, protejăm planeta, reducem pesticidele – i-am îngropat pe fermierii din Europa în taxe și birocrație. Pe de altă parte, aducem mâncare de la brazilienii și argentinienii care sunt liberi să toarne îngrășăminte și să dea cu insecticide la greu, după ce au ras pădurea amazoniană ca să facă loc unor ferme de zeci de mii de hectare."
— Lorena Diaconu, Europarlamentară
Defrișările masive din Amazon pentru extinderea pășunilor de vite și folosirea intensivă a chimicalelor ridică semne de întrebare despre sustenabilitatea și siguranța produselor rezultate.
Scandalul "Carne Fragedă" (2017)
Incidente anterioare, precum scandalul "Carne Fragedă" (Carne Fraca) din Brazilia, în care oficiali sanitari au fost acuzați că au permis vânzarea de carne alterată contra mită, au zdruncinat încrederea consumatorilor europeni în controalele de calitate din acea regiune.
Trasabilitate și igienă
Diferențele se extind și la aspecte precum igiena și trasabilitatea. UE aplică standarde stricte de trasabilitate: de la fermă la furculiță, orice bucată de carne trebuie să poată fi urmărită la sursă, iar fermele europene sunt inspectate regulat. În țări ca Brazilia, unde industria cărnii este uriașă, asigurarea unui nivel similar de trasabilitate e dificilă.
Reguli europene vs. reguli sud-americane: competiție corectă sau nu?
Termenul de "standarde duble" a fost folosit frecvent de fermierii europeni în contextul Mercosur. Ei argumentează că sunt supuși unor reguli "draconice" privind mediul și siguranța alimentelor, în timp ce competitorii din afara UE nu ar avea aceleași obligații.
Exemplu concret - Crescătorul de vaci din România
| Cerință | Fermier UE (România) | Fermier Mercosur |
|---|---|---|
| Hormoni de creștere | Interziși complet | Permisi în unele cazuri |
| Antibiotice | Limite severe | Reglementări mai laxe |
| Bunăstarea animalelor | Spațiu minim/animal, furaje de calitate | Cerințe mai puțin stricte |
| Trasabilitate | De la fermă la furculiță | Mai dificil de asigurat |
| Cost producție | Mai ridicat | Semnificativ mai scăzut |
Costul de producție mai mic obținut astfel se traduce într-un preț mai scăzut, ceea ce pune fermierul român într-un dezavantaj major, practic concurând pe piețe diferite ca regulament.
Pesticide și OMG-uri
La fel se întâmplă și cu pesticidele și OMG-urile (organisme modificate genetic). UE interzice sau limitează drastic numeroase substanțe active în pesticide din cauza impactului lor negativ. În schimb, țările din Mercosur pot folosi unele dintre aceste substanțe fără restricții.
Astfel, soia sau porumbul sud-american (adesea modificate genetic și tratate intensiv cu pesticide) au costuri de producție mai mici per unitate decât recoltele "curate" ale fermierilor europeni.
Paradoxul reclamat de fermieri
"Suntem obligați să renunțăm la unele substanțe pentru a proteja mediul, dar apoi importăm produse cultivate cu exact acele substanțe" – o situație paradoxală și frustrantă.
"Simțim o concurență neloială. Uniunea Europeană trebuie să respecte standarde de mediu, pesticide, bunăstarea animalelor... ei [fermierii sud-americani] beneficiază de forță de muncă mai ieftină, terenuri mai ieftine... costurile de producție la ei sunt mai mici decât în UE. Așa că noi, în aceste condiții, nu putem concura cu ei."
— Ion Cioroianu, vicepreședinte Asociația Fermierilor din România
Impactul "standardelor duble" asupra României: fermieri vs. consumatori
Pentru România, problema importurilor de carne din Mercosur nu este doar teoretică. Deși în prezent cantitățile sunt relativ mici, acordul ar putea să le crească, afectând atât piața internă, cât și opțiunile consumatorilor.
Perspectiva consumatorului (pe termen scurt)
Dacă produsele sud-americane sunt mai ieftine datorită standardelor mai joase, consumatorii români ar putea fi tentați de prețul scăzut. Pe termen scurt, aceasta pare o veste bună la raft: carne de vită argentiniană premium la preț accesibil, piept de pui brazilian congelat ieftin – o abundență pentru cumpărător.
Perspectiva fermierului (pe termen lung)
Însă fermierii avertizează că acest beneficiu poate fi înșelător ca o "capcană". Dacă avalanșa de importuri ieftine împinge spre faliment producătorii locali, în câțiva ani România (și UE) ar putea deveni dependentă de importurile externe pentru a-și hrăni populația.
"Un Revelion sau două ne vom bucura de schimbare. Suficient cât să punem pe butuci fermele europene. După care vine nota de plată: prețuri mai mari, riscuri la fel."
— Europarlamentar din opoziție
Siguranța alimentară pentru consumatori
În privința siguranței alimentare pentru consumatori, autoritățile asigură că nu se va face rabat. ANSVSA (Autoritatea Sanitară Veterinară din România) și omoloagele ei din UE vor continua să verifice importurile, să preleveze probe, să respingă loturile neconforme.
Garanția autorităților
Președintele României a subliniat că "produsele agroalimentare importate vor respecta standardele UE, inclusiv regulile privind pesticidele".
Totuși, complexitatea lanțurilor de aprovizionare globale lasă loc de îndoială. De exemplu, trasabilitatea mierii: apicultorii se tem că mierea ieftină din Argentina va fi amestecată cu miere europeană de calitate, diluând calitatea și scăzând prețul mediu.
Concluzie
Subiectul importurilor de carne din Brazilia și Argentina evidențiază tensiunea dintre globalizare și protejarea standardelor interne. Fermierii români și europeni cer un teren de joc egal, în care competiția să fie bazată pe calitate și eficiență, nu pe diferențe de reglementare.
Sintagma "standardele duble" exprimă tocmai frustrarea față de posibilitatea ca eforturile lor de a produce curat și sustenabil să fie subminate de produse externe ieftine, obținute cu practici pe care ei nu le pot folosi.
Pentru România, miza este menținerea unei agriculturi viabile și sigure. Dacă autoritățile vor reuși să aplice cu strictețe clauzele sanitare și de calitate din acordul Mercosur, iar consumatorii vor fi atenți la originea și calitatea produselor, riscurile pot fi diminuate. Însă vigilența permanentă este necesară.
În joc nu sunt doar piețele de desfacere, ci și încrederea publicului în politicile comerciale: cetățenii trebuie convinși că deschiderea pieței nu înseamnă coborârea ștachetei în privința calității alimentelor.
