Mercosur este piața comună a țărilor din America de Sud, un bloc economic fondat în 1991, alcătuit din Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay (Venezuela este suspendată). Împreună, aceste țări formează a șasea cea mai mare economie a lumii, cu o populație de circa 270 de milioane de locuitori. Mercosur a devenit un actor major pe piața agricolă globală – de la exporturi masive de carne de vită și pasăre, până la produse precum soia, zahăr și cafea – oferind cantități uriașe la prețuri foarte competitive.
În ultimii ani, Uniunea Europeană (inclusiv România) a negociat un acord comercial UE-Mercosur, care acum este aproape de finalizare după 25 de ani de tratative dificile. Acest potențial acord a stârnit îngrijorare în rândul fermierilor români, care se întreabă de ce ar trebui să le pese de Mercosur și cum le-ar putea afecta afacerile agricole.
Mercosur pe scurt: un bloc economic agricol de top
Mercosur (prescurtare de la Mercado Común del Sur) este un acord economic regional care urmărește integrarea piețelor sud-americane. Statele membre practică tarife vamale comune față de exterior și încurajează comerțul liber între ele, similar modului în care funcționează piața unică europeană.
Importanța blocului este dată nu doar de dimensiunea sa economică, ci și de rolul agricol: Brazilia și Argentina, pilonii Mercosur, se numără printre cei mai mari exportatori de produse agricole din lume (carne de vită, carne de pasăre, cereale, zahăr, cafea etc.).
Date comerciale cheie
În 2024, schimburile UE cu Mercosur au depășit 111 miliarde EUR, importurile UE din Mercosur fiind compuse preponderent din produse agricole (peste 80% din comerț fiind cu Brazilia).
Această abundență de produse agroalimentare ieftine face ca blocul sud-american să fie un partener atractiv, dar și temut de agricultorii din Europa.
România și Mercosur - relații comerciale
România și Mercosur au avut până acum legături comerciale relativ modeste. Mercosur este al 12-lea partener comercial al României din afara UE.
| Indicator | Valoare 2024 |
|---|---|
| Exporturi România → Mercosur | ~229 milioane EUR |
| Importuri România ← Mercosur | >400 milioane EUR |
| Balanță comercială | Deficit (importăm mai mult) |
| Principalele importuri | Carne de vită, cafea, soia |
Acest deficit comercial și orientarea importurilor spre produse agricole ieftine explică de ce fermierii români urmăresc cu atenție evoluția relației UE-Mercosur.
De ce contează Mercosur pentru fermierii români?
Impactul asupra agriculturii românești este principalul motiv de interes. Acordul de liber schimb UE-Mercosur, aprobat preliminar la nivel european, promite eliminarea treptată a tarifelor vamale pentru peste 90% din produsele comercializate între cele două blocuri.
Principala îngrijorare
Fermierii se tem că piața europeană și cea românească vor fi inundate de produse agricole sud-americane, adesea obținute la costuri inferioare și cu standarde mai laxe, ceea ce ar putea duce la falimentul producătorilor locali.
Imaginați-vă un fermier român care crește vite sau păsări respectând norme stricte UE de mediu, bunăstare a animalelor și siguranță alimentară – el ar trebui să concureze brusc cu carne de vită din Argentina sau carne de pui din Brazilia, mult mai ieftine deoarece acolo costurile de producție sunt mai scăzute și reglementările mai permisive.
Sectoarele cele mai expuse
- Sectorul avicol: România a investit masiv în creșterea păsărilor, însă Brazilia este cel mai mare exportator de carne de pasăre din lume. Există temerea că pieptul de pui brazilian congelat, foarte ieftin, ar putea invada piața și prăbuși prețurile interne.
- Carnea de vită: Micii producători se simt vulnerabili în fața volumelor uriașe disponibile în țările Mercosur – carnea sud-americană este adesea mai ieftină fiindcă vitele sunt crescute pe pășuni vaste, cu costuri reduse.
- Apicultura: Apicultorii se confruntă deja cu importuri de miere ieftină (Argentina e un mare exportator), care scad prețurile pe piața internă.
- Cereale (porumb): Cultivatorii de cereale se tem că o ofertă sporită din America de Sud va trage în jos prețurile de bursă din Europa.
- Zahăr: Industria zahărului din sfeclă, deja un sector fragil în România, ar putea pierde în fața zahărului din trestie ieftin adus din Brazilia.
Toate aceste posibile consecințe explică frica de Mercosur resimțită de fermierii români și europeni.
Potențialele beneficii pentru România
Pe de altă parte, există și un potențial beneficiu: accesul la o piață uriașă de desfacere. Țările Mercosur au, împreună, sute de milioane de consumatori și un deficit de anumite produse industriale sau agroalimentare europene.
Produse românești protejate
15 produse românești cu Indicație Geografică vor fi recunoscute și protejate pe piețele din America de Sud: Magiunul de Topoloveni, Salam de Sibiu, Telemeaua de Ibănești, diverse vinuri și băuturi spirtoase.
România ar putea exporta mai ușor bunuri în America de Sud – de pildă tractoare, utilaje agricole, mașini și componente auto, medicamente sau produse alimentare procesate – odată ce tarifele ridicate impuse de Mercosur sunt reduse. În prezent, produsele românești intră greu pe piața sud-americană din cauza tarifelor prohibitive (până la 55% pentru alimente) și a altor bariere.
Concluzie
Mercosur a devenit un subiect fierbinte pentru agricultura românească deoarece întruchipează atât speranțe, cât și temeri. Pe de o parte, fermierii văd un risc real în competiția cu giganții agricoli sud-americani, care ar putea eroda profitabilitatea fermelor locale. Pe de altă parte, acordul comercial UE-Mercosur ar putea deschide porți spre noi piețe de desfacere și investiții.
Într-o economie globalizată, izolarea nu este o opțiune – de aceea fermierii români trebuie să înțeleagă ce este Mercosur, cum funcționează și cum îi poate afecta. Informarea corectă și implicarea autorităților în negocierea unor clauze de protecție (cum ar fi cote de import, "clauze oglindă" pentru standarde egale și fonduri de compensare) sunt cruciale.
Mercosur contează pentru fermierii români fiindcă, în final, le poate influența atât veniturile, cât și viitorul în competiția agricolă globală.
