Negociat timp de peste două decenii și jumătate, acordul UE-Mercosur promite crearea uneia dintre cele mai mari zone de comerț liber din lume, însă fermierii se întreabă dacă prețul plătit nu este cumva prea mare. În România, ca și în alte țări europene, s-a vorbit chiar despre o amenințare la adresa agriculturii naționale.
Ce prevede acordul UE-Mercosur și contextul negocierilor
Acordul comercial UE-Mercosur este rezultatul a 25 de ani de negocieri dificile și compromisul ambițios de a lega economiile europene de cele sud-americane. Practic, se dorește eliminarea treptată a majorității tarifelor vamale dintre cele două blocuri, facilitând schimburile comerciale reciproce.
Din perspectiva Bruxelles-ului, pactul este considerat strategic: va conecta UE cu o regiune bogată în resurse (minerale, produse agricole), va oferi firmelor europene noi piețe de export și va reduce dependența de parteneri problematici.
Dimensiunea acordului
Dacă va fi ratificat complet, acordul ar crea o piață comună de peste 700 de milioane de consumatori, fiind cel mai mare acord de liber schimb încheiat vreodată de UE.
Liberalizarea comercială în cifre
Pentru a înțelege dimensiunea liberalizării, acordul prevede că aproximativ 91% dintre produsele exportate de UE (inclusiv România) către țările Mercosur vor avea tarifele eliminate. Asta va permite industriei europene – de la automobile și utilaje, la produse chimice și farmaceutice – să pătrundă mai ușor pe piețele din Brazilia, Argentina ș.a.
| Produs agricol sensibil | Cotă anuală fără taxe |
|---|---|
| Carne de vită | ~99.000 tone/an |
| Carne de pasăre | Cantități adăugate suplimentar |
| Zahăr | Cote preferențiale |
| Etanol | Cote preferențiale |
Importurile care depășesc aceste cote ar urma să fie impozitate la nivelul tarifelor standard, menținând astfel o limită la influxul de produse agricole ieftine. De asemenea, s-a convenit includerea unor clauze de salvgardare: dacă importurile unui anumit produs cresc brusc și provoacă "dezechilibre grave pe piață", UE poate suspenda temporar concesiile comerciale pentru acel produs.
Pozițiile statelor membre UE
Acordul a întâmpinat o opoziție acerbă din partea unor state membre ale UE. Franța – cel mai mare producător agricol european – alături de Polonia, Austria, Irlanda și Ungaria au votat împotriva aprobării, invocând riscuri majore pentru sectorul agricol. Cu toate acestea, majoritatea calificată necesară a fost atinsă, iar România s-a numărat printre țările care au susținut acordul.
Tensiuni interne în România
Votul favorabil al României a generat tensiuni interne. PSD a acuzat că decizia este "un act de trădare a intereselor fermierilor români", susținând acordul "în absența unor clauze clare care să garanteze protejarea fermierilor de importurile din America Latină".
De ce este perceput ca o amenințare pentru agricultura românească
Îngrijorările fermierilor români (și europeni) pornesc de la faptul că acordul va facilita intrarea pe piață a unor volume semnificative de produse agro-alimentare sud-americane, la prețuri foarte competitive.
Producătorii locali se tem de o concurență neloială, deoarece fermierii din țările Mercosur nu sunt supuși acelorași reguli stricte de mediu și siguranță alimentară ca cei din UE, având totodată costuri mai mici (teren agricol mai ieftin, forță de muncă mai ieftină).
Sectoarele cele mai expuse identificate de experți:
- Carnea de pasăre - România are un sector avicol important, însă Brazilia domină exporturile mondiale de carne de pasăre
- Carnea de vită - Deși România nu este un mare jucător la export, consumul intern ar putea fi deturnat spre carnea argentiniană sau uruguayană, mai ieftină
- Mierea - Apicultorii români atrag atenția că mierea din Argentina (foarte ieftină) ar putea invada piața UE
- Cerealele (porumb) - Brazilia și Argentina sunt giganți ai producției de porumb
- Zahărul - Industria zahărului din sfeclă, deja fragilă în România, ar suferi de pe urma zahărului din trestie brazilian
"Uniunea Europeană trebuie să respecte niște standarde de mediu, de pesticide, de bunăstarea animalelor. [În America de Sud] costurile de producție sunt mai mici... În aceste condiții, noi nu putem să concurăm cu ei."
— Ion Cioroianu, vicepreședinte Asociația Fermierilor din România
Distribuția inegală a beneficiilor
Distribuția beneficiilor acordului este văzută ca inegală. Țări ca Germania sau Spania, cu industrii auto puternice, vor câștiga acces la piețe noi de desfacere. Însă țări cu agricultură importantă (Franța, Polonia, România) simt că au mai mult de pierdut: ele riscă să-și vadă fermierii loviți de importuri ieftine fără a obține un avantaj similar în schimb.
Măsuri de protecție și argumentele optimiste
În fața acestor temeri, autoritățile europene și române au subliniat că acordul nu va lăsa fermierii neprotejați.
1. Importuri agricole contingentate
Importurile agricole sensibile vor fi strict contingentate. De exemplu, cantitățile suplimentare de carne de vită și de pasăre ce vor putea intra anual fără taxe sunt limitate la procente infime din consumul UE (aprox. 1,3% pentru carne de pasăre, 1,5% pentru vită). Tot ce depășește aceste praguri va continua să fie taxat.
Clauza de salvgardare
Există o "frână de mână" – clauza bilaterală de salvgardare – care poate fi trasă oricând creșterea bruscă a importurilor pune în pericol un sector agricol autohton.
2. Alinirea standardelor ("clauze oglindă")
Oficialii europeni au promis că produsele importate vor trebui să respecte normele UE, inclusiv regulile privind utilizarea pesticidelor și siguranța alimentară. România a insistat în mod special pe interzicerea importului de carne provenită de la animale tratate cu hormoni de creștere – practică permisă în unele țări din Mercosur, dar interzisă în UE.
3. Pachet de sprijin financiar
Comisia Europeană a anunțat un pachet de sprijin financiar de 45 de miliarde de euro pentru fermerii europeni, tocmai pentru a-i ajuta să facă față noii concurențe și să se adapteze schimbărilor aduse de acord.
Argumentele pro-acord
| Indicator | Valoare |
|---|---|
| Exporturi industriale România → Mercosur (2023) | 176,5 milioane EUR |
| Taxe vamale plătite pentru aceste exporturi | 47,4 milioane EUR |
| Import carne vită din Mercosur (2023) | 46 tone (cantitate infimă) |
| Import carne pui din Mercosur (2023) | ~1.000 tone |
Oficialii subliniază că impactul va fi eșalonat: acordul prevede perioade de tranziție (unele tarife vor fi eliminate pe parcursul a câțiva ani), timp în care fermierii și piețele se pot ajusta.
Concluzie
Acordul UE-Mercosur reprezintă un test important pentru agricultura românească. Pe bună dreptate, fermierii privesc cu îngrijorare invazia potențială a produselor ieftine din America de Sud și își fac auzite temerile – acestea sunt fundamentate pe realități economice și diferențe de reglementare care nu pot fi ignorate.
În același timp însă, panica și opoziția totală pot să nu fie cele mai constructive reacții. Acordul nu este lipsit de mecanisme de protecție, iar România a depus eforturi pentru a obține garanții (cote, clauze sanitare, fonduri) menite să atenueze șocurile negative.
Pentru agricultura românească, acordul UE-Mercosur este atât o provocare, cât și o oportunitate de a se reinventa și eficientiza. Cheia va fi capacitatea autorităților de a reacționa prompt la efectele negative și de a-i ajuta pe fermieri să se adapteze.
A caracteriza acordul UE-Mercosur drept o amenințare absolută pentru agricultura românească ar fi poate exagerat, dat fiind setul de măsuri de siguranță incluse. Totuși, pericolele există și nu pot fi minimalizate, mai ales în absența unei implementări vigilente.
