Impactul Războiului din Israel asupra Agriculturii

Introducere

Conflictul din Israel și Gaza, care s-a intensificat din octombrie 2023, afectează agricultura în mai multe moduri: direct – prin devastarea terenurilor și efectivelor din zona de conflict –, și indirect – prin volatilitatea prețurilor la îngrășăminte, cereale și transportul maritim în Orientul Mijlociu. În acest articol analizăm impactul asupra sectorului agricol și implicările pentru fermierii din România și Europa.

Devastarea agriculturii din Gaza

Conform analizei ONU bazate pe imagini satelit (2024), aproximativ 70% din terenurile agricole din Gaza au fost distruse sau deteriorate. Peste 90% din efectivele bovine au fost eliminate, iar mai mult de jumătate din turmele de oi și capre au fost decimate. Peste trei sferturi din livezi au fost afectate.

Înainte de conflict, fermele acopereau circa 40% din Gaza și produceau aproximativ o treime din cererea locală de alimente. În prezent, capacitatea de producție alimentară locală este practic anihilată, iar populația depinde aproape în totalitate de ajutor umanitar.

Producția agricolă din Israel

Israelul produce în mod normal grâu în zonele din sud, dar producția pentru marketing year 2025/26 este previzionată să scadă cu aproximativ 23%, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile și a inaccesibilității unor parcele din apropierea zonei de conflict.

Majoritatea grâului israelian depinde de ploaie, nu de irigare; germinarea și creșterea au fost întârziate. Ca urmare, importurile de grâu sunt estimate să crească, în principal din Rusia și regiunea Mării Negre.

Impact asupra prețurilor îngrășăminte

Tensiunile din Orientul Mijlociu – inclusiv între Israel și Iran – au creat volatilitate în piețele globale de îngrășăminte. Iranul este al treilea furnizor mondial de uree, exportând aproximativ 16–17 milioane tone anual către India, Brazilia și Asia de Sud-Est.

Escaladarea conflictului provoacă reacții imediate pe piață: prețurile la îngrășăminte azotate pot crește din cauza temerilor asupra întreruperilor lanțurilor de aprovizionare și a rolului critic al Orientului Mijlociu în producția de îngrășăminte pe bază de azot.

Pentru fermierii din România, volatilitatea prețurilor la uree și alte îngrășăminte azotate poate afecta costurile de producție. Consultă prețurile uree 2026 și fertilizarea de primăvară pentru planificare.

Cereale și Marea Neagră

Impactul războiului din Israel asupra cerealelor europene este în mare parte indirect. Însă, într-un context mai larg – cu conflictul din Ucraina și atacurile asupra porturilor din Marea Neagră –, livrările de cereale către Egipt, Africa și programele alimentare sunt întârziate.

România joacă un rol central: portul Constanța a gestionat aproximativ 14 milioane tone de cereale ucrainene în 2023, reprezentând circa 30% din exporturile totale de cereale ale Ucrainei. Orice perturbare a acestui coridor afectează securitatea alimentară regională și globală.

Exporturile ucrainene de grâu sunt previzionate să scadă cu aproximativ 14% în 2024–25, iar condițiile culturilor de iarnă din Rusia sunt descrise în unele rapoarte ca fiind printre cele mai slabe înregistrate. Aceste constrângeri de ofertă exercită presiune ascendentă asupra prețurilor cerealelor în Europa.

Implicații pentru România

Pentru fermierii români, impactul principal vine din:

• Volatilitate prețuri îngrășăminte – tensiunile din Orientul Mijlociu pot amplifica fluctuațiile la uree și alte produse azotate
• Prețuri cereale – presiunea de ofertă din Marea Neagră – combinată cu cerere din zone afectate – poate influența prețurile interne
• Rolul Constanței – orice perturbare a exporturilor ucrainene prin România afectează fluxurile și poate genera presiuni logistice

Monitorizează prețurile cerealelor și prețurile uree pentru a planifica achizițiile și vânzările.

Concluzie

Războiul din Israel și Gaza afectează agricultura în mai multe moduri: devastarea directă a terenurilor și efectivelor din Gaza, scăderea producției din Israel și volatilitatea prețurilor la îngrășăminte din cauza tensiunilor din Orientul Mijlociu. Pentru fermierii din România, impactul principal este indirect – prin prețurile la inputuri și cereale –, dar rămâne important să monitorizeze evoluția și să planifice în consecință.