APIA și Mercosur - Previziuni 2026

Introducere

Acordul de liber-schimb UE–Mercosur, negociat de 25 de ani, este menit să creeze o zonă de comerț cu peste 700 milioane de consumatori, eliminând treptat tarifele la sute de produse agricole sud-americane. Comisia Europeană promite prețuri mai mici și creșterea exporturilor UE, însă fermierii avertizează că deschiderea pieței pentru carnea și cerealele ieftine din Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay poate aduce falimente în agricultură și pierderi masive de locuri de muncă.

România este unul din principalii producători de cereale din UE, cu un rol major în securitatea alimentară regională; de aceea importurile suplimentare sud-americane pot pune presiune descendentă asupra prețurilor interne, pot amplifica volatilitatea pieței și pot reduce capacitatea fermierilor români de a investi. În aceste condiții, multe voci din agricultură consideră că acordul, în forma actuală, riscă să submineze competitivitatea producătorilor autohtoni.

Riscuri pentru carnea de vită

Sectorul bovin constituie o preocupare majoră. România exportă anual bovine vii în UE, iar accesul preferențial al cărnii de vită din Mercosur ar putea reduce cererea pentru animalele crescute local.

Fermierii semnalează că procesatorii vor fi tentați să aleagă carne sud-americană mult mai ieftină: spre exemplu, dacă un crescător român cere 15 lei/kg, brazilianul poate oferi la 10 lei/kg și procesatorul va prefera importul.

Mai mult, producătorii români trebuie să respecte standarde stricte de mediu, sănătate și bunăstare animală, în timp ce fermele sud-americane funcționează după reguli mult mai permisive (folosesc mult mai multe pesticide, inclusiv unele interzise în UE). Aceasta creează o concurență neloială: producția de carne din Mercosur este realizată adesea la costuri semnificativ mai mici.

Carne de pasăre și porci

Pe segmentul cărnii de pasăre și al porcilor se anticipează riscuri similare. România a atins în 2025 recorduri istorice de export de carne de pasăre (peste 100 mil. EUR pe piețe terțe), după investiții mari în standarde de bunăstare.

Fermierii locali însă se tem că importurile masive de pui brazilian (cel mai mare exportator mondial) vor prăbuși prețurile interne și europene. În concluzie, pentru producătorii români de carne de vită și pasăre, perspectiva este de scădere a volumelor vândute și a veniturilor.

Impact asupra cerealelor

Cerealele și plantele oleaginoase vor resimți și ele competiția. Acordul introduce cote tarifare preferențiale pentru cereale din Mercosur, în special porumb, care va intra cu tarife reduse sau chiar zero.

Statele vest-europene importatoare vor avea astfel acces facil la volume semnificative de porumb și soia mai ieftine din Brazilia și Argentina, ceea ce va exercita presiune descendentă asupra prețurilor de referință de pe piețele europene.

Efectul de domino

Există un efect de domino important: o parte mare din producția de cereale românești este folosită ca furaj. Dacă fermele de bovine și de păsări locale se vor închide pe fondul cărnii ieftine importate, cererea internă de cereale va scădea considerabil.

Astfel, prețurile cerealelor din România ar putea cădea suplimentar prin supraproducție în lipsa cererii locale. În absența unor măsuri de sprijin credibile, fermierii de cereale riscă scăderea semnificativă a veniturilor și pierderi de cote de piață în UE.

Legătura cu subvențiile APIA și bugetul PAC

În plan financiar, Comisia Europeană a reacționat amenințării politice cu promisiuni de sprijin suplimentar.

De asemenea, Comisia propune reduceri de taxe pentru îngrășămintele cu azot, menite să scadă costurile de producție ale fermierilor, și a anunțat întărirea controalelor la frontieră pentru a se asigura că importurile respectă standardele UE.

Cerințele României

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a subliniat că PAC trebuie să rămână un program distinct, cu două piloni, capabil să susțină veniturile fermierilor. El a insistat pe necesitatea transparenței bugetare a noii PAC și pe menținerea mecanismelor actuale de plată (plafonare voluntară, regula N+3 etc.).

România a mai solicitat ca acordul să includă mecanisme stricte de suspendare a importurilor concesionate în cazul depășirii cotelor sau al scăderii prețurilor cu peste 5% față de media ultimilor 3 ani.

Poziția României și UE

În discuțiile de la Bruxelles din decembrie 2025 și ianuarie 2026, reprezentantul României din Coreper a votat în favoarea semnării acordului, alături de majoritatea statelor membre.

Președintele Camerei Deputaților, Nicușor Dan, a argumentat că acordul ar oferi României oportunități de export și că negocierea suplimentară a adus „elemente de protejare a producătorilor români". Ministrul Economiei Irineu Darău a afirmat că România susține acordul după negocieri ferme, eliberând noi piețe de export pentru produsele autohtone.

Opoziția

Cu toate acestea, opoziția guvernamentală PSD și partidul AUR au condamnat decizia de susținere a acordului:

• PSD a catalogat votul ca pe o „trădare" a intereselor fermierilor, reproșând autorităților că nu au negociat clauze suficient clare de protecție
• AUR a avertizat că deschiderea pieței românești pentru importuri masive la costuri mult mai mici înseamnă prăbușirea prețurilor interne și distrugerea a mii de ferme mici și mijlocii

Organizațiile agricole

Organizațiile profesionale agricole din România și-au exprimat un scepticism și mai acut:

• Clubul Fermierilor Români a cerut respingerea acordului în forma actuală, avertizând că liberalizarea comerțului agroalimentar poate submina sustenabilitatea economică a fermelor locale și securitatea alimentară națională
• LAPAR (Liga Asociațiilor de Producători Agricoli) califică acordul drept un „risc major" pentru agricultura românească și mediul rural, reclamând lipsa unui studiu de impact dedicat

Lupte politice similare au loc și în alte state UE: Franța (cel mai mare producător de carne de vită din UE) s-a opus acordului. Împreună cu Polonia, Ungaria și Austria, Franța a blocat semnarea acordului la nivel de Consiliu.

Concluzii și recomandări

Acordul UE–Mercosur reprezintă pentru fermierii români un factor de risc major: scăderea prețurilor interne la carne și cereale, survolarea standardelor europene de mediu și bunăstare de către producătorii sud-americani și creșterea competiției cu ferme de dimensiuni industriale.

În lipsa unei protecții eficiente, mulți agricultori mici și mijlocii din România se pot vedea obligați să vândă sub costul de producție. Este importantă și cooperarea între producători – aderarea la organizații profesionale sau sindicate agricole – pentru a cântări eficient în deciziile politice.

În orice situație, autoritățile române trebuie să asigure finanțare suficientă (prin APIA) pentru fermierii mici – de exemplu prin scheme compensatorii direcționate strict către sectoarele cele mai afectate.