Cultura de Sorg 2026

Introducere

Sorghum este a cincea cereală cultivată la nivel mondial și atrage atenția grație rezistenței sale la secetă și cerințelor reduse de fertilizare. În România a devenit o alternativă viabilă la porumb, datorită adaptabilității la temperaturi ridicate (poate fotosintetiza eficient chiar și la 32-33°C) și a creșterii constante a suprafețelor cultivate.

Datele APIA recente indică aproximativ 20.000 de hectare însămânțate cu sorg în România, iar previziunile de piață estimează o producție de circa 83.400 tone până în 2026 (cu +3% anual).

Fermierii români privesc sorgul ca pe o opțiune „de viitor" pentru fermele lor, în special în anii secetoși, ceea ce conturează perspective de extindere a culturii.

Evoluția suprafețelor

În ultimii ani suprafețele cultivate cu sorg au crescut accelerat. În România se estimează peste 20.000 ha însămânțate (date APIA), cu tendință de creștere anuală.

La nivel european și mondial, asolamentul cu sorg s-a majorat semnificativ:

• Franța: peste 100.000 ha
• Ungaria: ~45.000 ha
• România: ~20.000 ha (în creștere)

Această evoluție pozitivă este influențată de nevoia de diversificare a asolamentului în condiții de climat schimbător și de oferta tot mai largă de sămânță adaptată la condiții locale.

Soiuri și tehnologie

Cultivatorii români folosesc hibrizi de sorg adaptați atât pentru boabe, cât și pentru siloz. Portofoliile comerciale (de exemplu Lidea/Euralis) includ hibrizi cu bob alb și roșu pentru producția de boabe, precum și varietăți pentru biomasă și siloz.

Tipuri de hibrizi:

• Sorg boabe (tip dura): tulpini mai scurte, panicule cu semințe compacte
• Sorg furajer: tulpini înalte, panicule sterile sau fertile cu mult zahăr
• Jumbo Star: hibrid fotoperiodic, rămâne verde mult timp, poate acumula >50–60 t/ha biomasă
• Sugargraze: peste 20% zaharuri simple și ~15% amidon, siloz dulce și bogat energetic

Pregătirea terenului se face tip floarea-soarelui (pentru a reține apa și uniformiza cultura). Combaterea buruienilor se realizează în principal mecanic și cu erbicide specifice pentru graminee.

Climat și producție

Sorghum-ul valorifică excelent precipitațiile reduse și temperaturile ridicate. Spre deosebire de grâu sau porumb, el continuă fotosinteza la călduri de peste 30°C, iar după revenirea ploilor își reia creșterea, recuperând din producție.

În anii buni, producțiile se apropie: de exemplu, în 2021 s-au obținut ~11 t/ha la porumb și ~10,5 t/ha la sorg. Astfel, în zonele mai aride sau în crop-fail de porumb, sorgul oferă stabilitate – fermierii obținând producții semnificative (2–4 t/ha) cu inputuri minime de apă și substanțe nutritive.

Experiențele practice confirmă: în campanii consecutive cu secetă, culturi cu porumb au fost compromise, pe când sorgul a rămas verde și a furnizat biomasă în plus (peste 50 t/ha) după primele ploi de toamnă.

Rentabilitate și prețuri

Costurile totale de cultivare a sorgului sunt apropiate de cele ale porumbului (între 9.000 și 15.000 lei/ha, în funcție de nivelul tehnic). Avantajele vin din consumul mai redus de inputuri.

De regulă, prețul de valorificare al sorgului este ușor inferior celui al porumbului (cu aproximativ 10% mai mic), dar fermele apreciază stabilitatea cererii.

Exemplu practic:

Fermieri din Dâmbovița au vândut sorgul cu ~1.000 lei/tonă. Cu o producție de ~2 t/ha s-a obținut ~2.000 lei/ha, acoperind costurile de bază. În anii cu mai multă ploaie se pot obține 4-6 t/ha și profit semnificativ.

În comparație cu floarea-soarelui, sorgul oferă avantaje în special în condiții de secetă și soluri sărace; față de porumb, tehnologia este mai simplă (semănatul și recoltarea se pot face cu echipamente de păioase modificate ușor).

Sprijin APIA (PNS)

În actualul cadru european de plăți directe, sorgul nu are o schemă de sprijin specifică dedicată (cum există pentru soia sau carne de vită). Cultura sorgului intră însă sub plățile de bază pe suprafață (SAPS) din PAC și poate fi inclusă în măsurile de agro-mediu/climă din PNDR.

Fermierii primesc subvenții clasice pe hectar (care nu diferă de cele pentru porumb sau floarea-soarelui) și trebuie să respecte regulile de eco-scheme. Nu am identificat informații oficiale recente despre stimulente noi pentru sorg în 2026, însă lideri de opinie din agricultură semnalează intenția introducerii unui sprijin cuplat pentru sorg.

Perspective și concluzii

În contextul dezvoltării sectorului agro-industrial, cererea pentru sorg este în creștere atât pe plan intern, cât și internațional.

Utilizări principale:

• Hrană animale: păsări și porci
• Industrie alimentară: produse fără gluten, porridge
• Export: Orientul Mijlociu (Turcia, Irak, Kuwait, EAU)
• Bioenergie: bioetanol, biogaz (sorg dulce)
• Biomasă: 50–80 t/ha pentru ferme mixte cu bovine

În concluzie, sorgul reprezintă o cultură de viitor în România: asigură diversificare în asolament, rezistență în perioadele de secetă și perspective de piață în creștere. În condițiile actuale (schimbări climatice, cerere globală crescută pentru surse alternative de hrană și energie), culturile de sorg bine gestionate pot aduce beneficii substanțiale exploatațiilor agricole românești.